Cum să ajungi la noi

Bine ați venit în Geoagiu Băi

Sample icon 3

  Geoagiu Băi - stațiune de recreere și tratament balnear

Film de prezentare- VIDEO

 

Despre noi

http://www.archeritage.eu/ro/hunedoara/archeological-heritage/

Aşezarea Geoagiu-Băi parte componentă a oraşului Geoagiu a fost trasformată în staţiune turistică de interes naţional prin HG 1122/10.10.2002. Alături de Băile Felix, Buziaş şi Herculane se bucură de privilegiul inalienabil de a reprezenta una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane.

Geoagiu Băi a fost atestat documentar în anul 1805. În anul 1885 s-au înregistrat aproape 900 de vizitatori veniți la cură balneară.

Staţiunea este situată la o altitudine de 350 m, într-o zonă de un impresionant zbucium geologic care explică formarea izvoarelor mezotermale. Calitaţile curative ale apelor minerale sunt cunoscute încă din perioada dacică, acestea dând şi denumirea localităţii Germisara (germi - cald, fierbinte ; sara - apa), iar dupa colonizare (sec. II d. Ch.) romanii au numit-o Thermae Dodonae.

Sursa folosita de geto-daci a fost descoperita de arheologi in centrul unui mamelon de travertin numit "Dambul Romanilor". Romanii au amenajat izvorul si au marit bazinul, captand apa printr-o retea de tuburi din teracota pe care se desluseste marca lui Lucretius Aquila, conducator al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonata, dupa cum se stie, in castrul de la Apulum (Alba Iulia) si in imprejurimi. Urmele constructiilor balneare romane de la Geoagiu explica mentionarea localitatii Germisara in "Tabula Pentingeriana", ca fiind in apropiere de Ulpia Traiana, pe marele drum imperial catre capitala Sarmizegetusa. Din epoca feudala primele mentiuni se datoreaza calatorului italian Andreea Gromo, care semnala refacerea bailor la mijlocul secolului XVI de catre Regina Isabella, sotia lui Ioan Sigismund Zapolya, Regele Ungariei. Intre 1656-1658, pastorul german Conrad Iacob Hilterbrandt a vizitat baile si le-a descris in jurnalul sau astfel: "Acolo unde cadea apa cu repeziciune se afla sus o stanca ingusta de piatra, unde puteau sadea doua persoane spate la spate, iar jos era un spatiu mare, in forma de dreptunghi, in care se putea inota, cu apa pana aproape de gat". Utilizarea bailor a devenit sistematica la inceputul secolului XX, cand au foast amenajate primele unitati balneare : hotel, vile, bazine, bai la putina in spatii acoperite, bai de namol etc.

 

A.APELE TERMOMINERALE:

In zona statiunii Geoagiu Bai au fost identificate doua zacaminte de apa termominerala, etajate pe verticala, respectiv zacamantul principal localizat in calcarele cristaline si zacamantul secundar localizat in depunerile de travertin.

Concluzia studiului realizat de I.M.F.B.R.M. – Ministerul Sanatatii arata faptul ca, apele de la Geoagiu Bai din zacamantul principal se bucura de o puritate deosebita, apele meteorice parcurgand un traseu subteran de cca. 10-15 km in spatiu si cca 15000 de ani in timp, infiltrandu-se de la inceput in locuri nepoluate.

Zacamantul secundar se dezvolta doar local, alimentarea acestuia este mixta, provenind in cea mai mare parte din descarcarea ascendenta de-a lungul hornurilor zacamantului principal si subordonat din infiltratiile descendente de ape reci provenite din Clocota, precipitatii si ape de siroire. Fara a se putea stabili cu exactitate raportul de amestec al celor doua componente, studiile izotropice estimeaza ca acesta variaza intre 0 si 1/5 apa rece recenta. Determinarile de varsta aparenta au indicat valori de 5 – 50 de ani, identice cu cele ale apelor carstice reci din captarea de apa potabila din sursa Clocota.

Apa izvoarelor de la Geoagiu Bai este calcaroasa, termala si feruginoasa cu o temperatura de 33 grade Celsius, facand parte din randul apelor oligometalice mezotermale. Temperatura si incarcatura minerala si in gaze a apelor se datoreaza contactului prelungit cu un corp magmatic intrusiv aflat in curs de racire la adancimi de cateva mii de metri (peste 3).

Din punct de vedere chimic, sunt ape bicarbonate calcice, magnezice, hipotone, cu continut de dioxid de carbon dizolvat ce ating cateva sute de mg/l, avand mineralizatii totale de 1.0-1.5 mg/l. ele sunt insotite de gaze libere de asemenea de origine profunda, alcatuite in principal din azot si dioxid de carbon si subordonat dinixogen, metan, argon, heliu.

Prin proprietatile lor, sunt indicate atat in cura interna cat si sub forma de bai pentru afectiuni reumatismale, paralizii, etc. namolul feruginos ce se gaseste aici este intrebuintat in scop terapeutic.

In cura externa se trateaza afectiuni reumatismale degenerative, inflamatorii, afectiuni ale sistemului nervos periferic, afectiuni asociate – boli dermatologice, nevroze astenice, etc.

In cura interna se mai trateaza si afectiuni gastrice, ulcer, afectiuni cronice, hapatobiliare, colite, afectiuni ale aparatului renal, afectiuni asociate – endocrine, de nutritie, metabolice.

B. NAMOLUL TERAPEUTIC (TURBA) :

Constituie cel de-al doilea factor natural de cura prezent in Statiunea Geoagiu-Bai, caruia I s-a acordat insa insuficienta atentie pana in 1983. Din 1988 este exploatat in zona omologata, grosimea stratului dfiind de 13 m.

Namolul terapeutic de la Geoagiu-Bai, este indicat in tratamentul starilor preartrozice (tratament profilactic in profesiuni cu risc artrozic), reumatism degenerativ – artroze ale coloanei si articulatiilor periferice (in afara perioadelor de reactivare clinico-biologica), reumatism abarticular, periartrite (in afara perioadelor active) stari alergice dupa reumatism poliarticular acut sau prin infectii de focar in fazele de stabilizare clinico-biologica, sechele musculo-articulare si nervoase periferice dupa traumatisme, afectiuni dermatologice (eczeme cronice, psoriazis).

Se recomanda utilizarea namolului din straturile profunde ale zacamantului, mai valoroase din punct de vedere terapeutic.

C. BIOCLIMATUL LOCAL.

Constituie cel de-al treilea factor terapeutic, care vine sa completeze zestrea balneara a statiunii. Desi climatul este temperat continental, aflat sub influenta circulatiei vestice, baile beneficiaza de forma depresionara, adapostita, in care sunt amplasate cu contraste termice reduse. Precipitatiile atmosferice sunt reduse, durata de stralucire a soarelui ridicata, circulatia redusa a aerului si procent relativ ridicat de calm atmosferic. Parametrii prezentati caracterizeaza potentialul climatic al statiunii ca deosebit de favorabil curei naturiste prin aero si helio terapie, diferentiat pe grupe de bolnavi si sezoane.

Nivelul de aeroionizare al statiunii este moderat, dar cu raport optim intre continutul de ioni pozitivi si negativi (coeficientul de unipolaritate subunitar) cu o usoara predominare a ionizarii negative. Au fost depistate doua puncte in care valorile depasesc sensibil media (1631 ioni + si -/cm3 de aer) in zona complexuluiVatramont si in perimetrul strandului, langa bazinul olimpic (1036 ioni + si -/cm3 aer) cu o predominanta de ioni negativi.

 

VESTIGII:

CASTRUL ROMAN

Ruinele castrului roman: situate in partea de vest a localitatii, la hotarul cu satul Cigmau, pe drumul judetean Simeria - Geoagiu, ele sunt de fapt urmele unei vechi cetati a dacilor, pe locul careia a fost construit castrul roman Germisara. Castrul avea o importanta strategica deosebita in paza si apararea drumului care ducea, pe malul drept al Muresului, la Apulum (Alba Iulia). De altfel, nu departe, in nordul localitatii, el se intersecta cu "Drumul aurului", ale carui urme se mai vad si acum, drum care strabatea patrulaterul aurifer al Muntilor Apuseni pe ruta: Rosia Montana, Zlatna, Geoagiu, Sacaramb.Castrul a fost unul din sediile Legiunii a XIII-a Gemina. In incinta si in vecinatatea sa se mai gasesc inca fragmente de caramizi cu inscriptia: "LEG XIII GEM" ( Legio XIII Gemina) sau "N.S.B." (Numero Singulariorum Britanicorum).

DRUMUL ROMAN

Urmele drumului pavat cu dale de piatra care ducea de la Geoagiu la Geoagiu-Bai si care se mai pastreaza inca si astazi vorbesc elocvent despre o viata sociala si chiar mondena foarte activa pe aceste locuri, in timpul ocupatiei romane.

TERMELE ROMANE

In centrul statiunii Geoagiu-Bai, au fost descoperite in urma sapaturilor arheologice facute intr-un mamelon de travertin numit Dambul Romanilor. In straturi succesive, se poate observa cum izvorul termal a fost folosit de catre geto-daci chiar inainte de cucerirea romana. Romanii au marit bazinul si au captat apa printr-o retea de tuburi din teracota, transportand-o astfel chiar pana la castru, ca sa o foloseasca in scaldatori. Sapaturile arheologice au scos la iveala un exceptional tezaur din aur, care poate fi vazut la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva.

 

CLIMA:

Aici predomină un climat reconfortant, tonic, cu variaţii mici de temperatură, ierni blânde, veri placute cu temperatura medie de 20° C, anual se înregistrează peste 100 de zile însorite.